23 ian. 2018

Să luminăm licuricii!

Pe vremea când eram io ficior, acum vreo 30 de ani, am făcut armata la infanterie. Toți aceia care au făcut armată și au habar despre ce înseamnă și cu ce se ocupă infanteria, știu că infanteristul face de foarte multe ori aplicații militare. Aceste aplicații militare pe lângă tragerile cu armamentul din dotare, mai conțin și niște marșuri de câte 10, 20, 40 ori 70 de kilometri! Bă zece, douăzeci, patruzeci ori șaptezeci de kilometri!!! E mult și să-i scrii dapoi să-i și parcurgi!
Ei acum să revenim la oile noastre, pardon la licuricii noștri... pe cine aveți voi impresia că păcăliți băi paparicilor? Ați venit voi licuricii plus patru orbi și-un franțuz peste 450 de kilometri pe jos în marș? Marș băi căcărezelor! Băi după șaptezeci de kilometri de marș continuu noi eram zdrobiți, picioarele ne erau numai rană, unflate și pline de bătături! Bocanci, militari, erau zdrențe! Eram rupți de oboseală! aveam nevoie de zile de recuperare! Voi ați ajuns la București, călcați, uscați și parfumați? Cu patru orbi și-un frațuz în dotare? Marș băi pișaților!!! Nu-i bun scenariul , să cereți altul de la PROPAGANDĂ! Ăsta nu-i valabil! Pute! A ceapă, obială-ntoarsă și amugean dospit! No, amu ai pricepit licuriciule? No meri aprinde ciocoflenderu la Universitate, stropească-te jadarmii cu tulumba să te stropească!
Beeee! Beeeee! Licuriciu băăăăă, că e întuneric!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog