31 dec. 2016

Pluguşorul antideontologului


Pluguşor actualizat:
Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Şi cuvântu-mi ascultaţi!
Am venit cu Pluguşoru,
Că prea ne duceaţi voi doru,
Şi-aducem cu noi un pici,
Drăgălaş, cu ochii mici,
Înveşmântat în arnici,
Şi v-aducem Noul An
Fără curcă, sau pălincă
Doar c-un purcel, Iohannică,
Noi vi-l aducem acasă,
Să vă fie masa masă,
Nevasta şi mai frumoasă,
Soacra mai puţin scorţoasă,
Când vi-s visele erecte,
Să vă cumpere şosete,
Când vă simţiţi tare vâna
Să vă caute vecina,
S-aveţi milă de sărmani,
Salteaua plină de bani,
Să ajungem bogătani,
Copiii vă crească mari,
Înalţi ca nişte stejari,
Toţi frumoşi şi premianţi,
Falnici, mândri şi berbanţi,
Iar copilele frumoase,
Să zici că sunt chiparoase!

Ia mai mânaţi, măi flăcăi,
Că nu suntem nătărăi!
Că suntem toţi "buni, da răi"!

Ne stă mintea la oricare
Tot la oala de sarmale!
Şi nu tot goliţi cămara
Fiindcă "iarna nu-i ca vara"!
Nu beţi mult, nu vă-mbătaţi,
Puneţi sare in cârnaţi!
Ştergeţi-vă mâinile,
Că pătaţi cămeşile
Şi nu faceţi pe cocoşul
C-aţi băut tot vinul roşu!
Nu vă mai umflaţi in pene,
Bate vântul prin izmene
Bărbăţia de o viaţă,
V-a rămas doar iarbă creaţă!

Hăi! Hăi! Hăi! Şi mânaţi acuma măi!

Şeful nostru domnu “Mutu”,
Obosit de atât Miami,
Unde nu merg toţi ciobanii,
Scârbit de floarea plăcerii,
A profanat masa tăcerii!
A deschis puţin valiza,
Să vadă cum stăm cu criza.
A tuşit că prima oară
Văzu că sacoşa-i goală.
- Cum se face că bani n-am?
Şi s-a pus pe alergat,
Prin ţara Haţegului,
Până-n vârful Retezatului
Şi-a pornit pe la centrale,
Dup-o oală cu sarmale,
După ţuică şi cârnaţi,
Cu vreo trei, patru berbanţi,
Să ne facă şeful, fain,
Un chef la sfârşit de an,
Căci cu criza, o ştim bine,
N-are bani nici pentru prime,
Şi cum ni-i amar norocul,
Ni s-a bolnăvit şi porcul.
Vom mânca jumări, slănină,
Dup-o moţată găină,
Şi o ţuică de pufoaică,
Slabă şi puţin cam acră
Şi vom face-o urătură,
Treji şi c-o jumară-n gură,
Iar când pofta să ne prindă,
Îi vom trage şi-o colindă,
Vom cânta când ne-o fi foame,
Viflaem şi lerui Doamne,
S-aveţi grijă măi Fârtaţi,
Nu cumva să vă-mbătaţi!
Şi din piepturile toate,
Să-l înjuraţi pe la spate,
Că pică Mutu pe spate
Şi mai are multe rate
Şi case nereparate,
Dai-ar Domnu sănatate,
Că e ca apa sfinţită,
Nici nu drege, nici nu strică,
Doar ne ţine leafa mică,
Că el a lansat proverbul
"S-aveţi bani ca Hidroservul!"

Mânaţi măăăi! Hăi! Hăi!

Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Şi cuvântul mi-ascultaţi!
După două mii de ani,
Suntem tot la fel, sărmani,
De săraci şi necăjiţi,
De trişti şi de umiliţi!
Scăparăm de comunişti,
Amărâţi, sărmani şi trişti,
Dădurăm de alţi bandiţi,
Mai vicleni şi mai hliziţi,
De Ilici şi de Năstase,
Călare pe şapte case,
De Băsescu Cioloboc şi
Iohannis cu ai lui
                           Să-şi mai pună pofta-n cui,
Şi să le fie ruşine,
Că trăiesc numai ei bine!
Ăştia-s şi mai hoţomani,
Mai calici şi mai mârlani,
Pe când noi trăim mai prost,
Şi-o ţinem din post în post,
Ei îşi fac case şi vile,
Păi e bine aşa măi frate?
Nu e bine, măi, fîrtate,
Să ducem viaţă de câine,
Să trăim de azi pe mâine!

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
Să răsune-n şapte văi!

Ne e viaţa grea şi-amară,
De din zori şi până-n seară,
Plâng bătrânii, vai, o, vai,
Profesorii, mai dihai,
Bolnavii mor prin spitale,
Vai de viaţa dumitale,
De popor nefericit,
Şi scuipat şi păcălit!

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,

Hăi, hăi! Şi măi, măi!

Aho, aho, oameni buni,
Care veniţi din străbuni,
Nu mai staţi trişti şi plouaţi,
Nedormiţi şi nemâncaţi,
Capul sus şi fiţi bărbaţi,
C-a venit amu doi ani,
Cam nătâng şi mutălău,
Un sas, gureş de pripas
Preşedinte pe ciolan,
Trăiţi bine, el ne-a spus,
Bine trăiesc doar ăi de sus!
Aşa că-l rugăm frumos,
Să trăiască şi el jos!
Şi să nu ne mai tot mintă,
Că punem mâna pe flintă!
Politicieni tâmpiţi,
Auziţi? Sau n-auziţi?
Cântă corupţia-n ţară,
Toţi ne mint, ne dau afară,
Din sărmana noastră Ţară!
Hoţii râd de se omoară,
Prostia din români zbiară,
Sărăcia se-nfioară,
Mizeria ne omoară,
Vai de tine biată ţară!

Ia pocniţi din bice, măi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
Voi fete şi voi flăcăi !
Hăi, hăi!

Şi mai mânaţi măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi!
Din piane şi tigăi,
Să fugă relele toate,
De pe la casele noastre,
Bolile cât mai departe,
Moartea să se ducă-n moarte,
Necazurile să fugă,
Nici gândul să nu le-ajungă,
În pustiuri şi în junglă,
Să nu mai fie păcate,
Nici ură şi nici lăcate,
Să nu mai fie hoţie,
Şi nici hoţi să nu mai fie,
Nu mai vorbim de prostie,
Care, aşa cum se ştie,
La noi, la români, e multă,
O avem şi-n cap şi-n burtă,
Să trăiască cine-ascultă,
Dar şi mai mult să trăiască,
Viţa noastră, românească !

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi pocniţi din bice, măi,
Din buhaie şi tigăi,
Din băşici şi zurgălăi!

Să ne fie casa casă,
Viaţa viaţă, masa masă,
Istoria mai frumoasă,
Familia sănătoasă !
Copiii din asta ţară,
De din zori şi până-seară,
Să pună mâna pe carte,
Şi să-nveţe bine, frate,
Nu aşa pe apucate!
Să ia doar zece şi nouă,
Şi-apoi să ne dea şi nouă!
La examene succes,
Zecele să fie des!
Să ne-aducă barza pici,
Cât mai mulţi şi mai voinici,
Să se umple ţara toată,
Cât te uiţi cu ochii roată!
De munţi de belşug, de bani,
Şi nu de oameni sărmani,
Şi nu de oameni săraci,
Cum e viţa pe araci,
Nici de jafuri, să se ştie,
Nici ură şi vrăjmăşie,
Nici pizmă şi mârlănie,
Vai de tine, Românie !

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
Cum zăpada se aşterne,
S-avem sute guverne,
Unul mai bun decât altul,
Cât e ţara, cât e hatul,
Şi s-avem la preşedinţi,
Cât n-avem în gură dinţi,
Şi frumoşi, dar şi cuminţi!
S-ajungem cu toţi miniştri,
Fie buni, fie netoţi,
Fie răi, fie şi proşti,
Fie genii, fie hoţi,
Cât despre parlamentari,
Să nu mai fie măgari,
Şi să tragă la aghioase,
Să le intre fundu-n oase,
Să-şi facă pensii frumoase,
Să fumeze numai Kent,
Să sforăie-n parlament,
De se-aude de pe Marte!
Ia pocniţi din bice, măi,
Şi sunaţi din zurgălăi!

Şi-acum faceţi ochii mari,
Voi, patroni şi bugetari!
Să munciţi cu mai mult spor,
Altfel salariile or să crească,
Mâine-n Ţara Românească,
Mari cam cât Munţii Carpaţi,
Doamne, cum vă mai holbaţi!
Nu vă minunaţi aşa,
Că şi ea, Inflaţia,
Va creşte cât Dunărea!
Iar prostia, frate dragă,
Va depăşi Marea Neagră,
Sărăcia, nu vă zic,
De la nori în sus, un pic!

Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
De glumit am tot glumi,
Şi nu am mai isprăvi,
Tot mileniul, cât o fi,
Dar noi suntem serioşi,
Şi-avem apă în galoşi,
Şi suntem oameni zeloşi,
Mai bine am avea mere,
Cozonaci, covrigi şi pere!

Să faceţi multă avere,
Ca în Anul care vine,
Să ne fie mult mai bine!
Masa plină de bucate,
Un ocean de sănătate!
Multă pace sufletească!
Spor în ţara Românească!
Banii să-i avem cu sacul,
Bucuros fie săracul,
C-a scăpat de sărăcie,
Fir-a naibii să fie !
Iar în bănci să se adune,
Banii din întreaga lume,
Să vină investitorii,
Ca ţânţarii şi ca sporii,
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi !

Să ne punem toţi pe muncă,
Sărăcia să se ducă,
Să nu mai cerem pomană,
Să ne-ajungem ca Prigoană!
Poţi să fii bogat şi demn
Chiar de ai picior de lemn,
Nevestei să-i tacă fleanca
Nu cum face Bazmuţeanca!
Nimeni să nu mai bârfească,
De nu poate-atunci să pască!
Familia românească,
Aia, veche, să-nflorească,
Bunicii să ne trăiască,
Taţi şi mame, să trăiţi,
Să trăiţi şi să-nfloriţi!
Numai sănătoşi să fiţi!
Răutatea să dispară,
De tot de la noi din ţară!
Guvernanţilor, ca hap,
Le vină mintea la cap!
Mintea ne vină la toţi,
Să nu mai fim răi şi hoţi,
Toată ziua să muncim,
Ca furnicile să fim,
Şi până în luna mai,
Ţara asta va fi Rai!
Că vă doare pe la coate,
De atâta stat pe spate.

Mânaţi măi, flăcăi, mânaţi,
Că de asta suntem fraţi!

Ia uraţi hidroternişti,
Ingineri şi maşinişti!
Şi acum, la vreme nouă,
Să avem apă, să plouă,
Să ne-aducă Noul An,
La toţi câte un Logan,
Cu taxa de-nmatriculare
Nu visaţi la ceva mare,
Cei ce n-au, să facem chetă,
Să le luăm o bicicletă,
Sau un cal cu şeaua strâmtă,
Să mai tragă şi o trântă!
Mult mai bine să muncim,
Aproapele să îl iubim!
Şi să reuşim în viaţă,
Să n-avem în cap mătreaţă!
Şi să umplem la toţi sacul,
Să cântăm ca pitpalacul,
Şi să facă facultate,
Tot ce mişcă-n unitate,
Damele mai mari sau zvelte,
Toate să fie studente,
Bărbaţii cu funcţii-nalte
Chiar de au dureri de spate,
Familişti, sau divorţaţi,
Toţi să fie doctoranţi!
Diplomele circumspecte,
Să le-atârne în perete,
Ca apoi de bucurie,
Vor învăţa şi să scrie,
Că pare treaba nasoală,
Cu Mercedes fără şcoală.
Nu ştii limbi dar faci furori
Şi plăteşti traducători,
Dacă-n viaţă te învârţi,
Ce dacă mai scapi şi-un pîrţ?
Las-o naibii de ruşine,
Foalele s-o ducă bine.
Doară n-om trăi cât zece,
Uite-aşa viaţa ne trece!
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
Din tobe şi din tigăi!

Şi acum, în încheiere,
Ne fie viaţa de miere!
Casa mai îmbelşugată,
O grădină înflorată,
Cei ce lucrează departe,
Acolo-n străinătate,
Să aibă locuri de muncă,
Şi nu doar gânduri de ducă,
Tot aici în ţara lor,
Unde de ei ne e dor!
Trista noastră Românie,
Raiul pe pământ să fie!
Până-n veci de veşnicie,
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi,
La Mulţi Ani şi La Mulţi Bani,
Tot grăsani şi bogătani!

Să ne întâlnim la anul,
Ca să mulgem iar curcanul!
Ia mai mânaţi, măi, flăcăi,
Şi sunaţi din zurgălăi!
Să aveţi belşug şi bani
LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!
Hăi! Hăăăăăăăi! Hăăăăăăi!!!!

Arhivă blog