26 mar. 2013

Mottoul de dreapta!


"In viata, daca vrei sa reusesti, trebuie sa ajungi atat de priceput in cea ce faci incat si dupa ce te fura toti, tot cel mai bun sa ramai "!
Acesta este un motto! Mottoul bunicii! Nu, nu a bunicii mele ci a bunicutei unei ex-consiliere! O consiliera care toata viata ei a fost o EX: ex-nepoata, ex-stolo, ex-boco-bobo, ex....ex...ex...Frumoasa invatatura! "Chiar daca te fura toti, tot cel mai bun sa ramai.."! Hehehehe! Sanatoasa invatatura! Asta inseamna ca tu, ala furatu', trebuie sa fi un mai mare hot... ca sa ai de unde sa fi furat nu??? Ce sa-i faci asta-i invatatura asta facem! Nu? 
Oare cind iti furi caciula,tot priceput ramai? Normal ca da, doar faci asta ca sa nu-ti pierzi indemanarea si sa ramai cel mai priceput nu?
Traiane, astia au fost dreptacii tai? Stingacii astia?
ps. Stie pula calului cum e cu doctrina asta de partid : stinga la noi e de dreapta si dreapta e de stinga! Fiecare are doctrina inversa, e ca la box, garda inversa!
ps'. Biblio esti razbunat, cred ca te spargi de ris de acolo de sus dintre stele!



25 mar. 2013

Luati-va drumul vostru ba: spre JILAVA!




Sa zboare dosarele! Sa cada capetele! Sa-si vada de drumul lor =>>>
Luati-va drumul vostru ba: spre JILAVA!
Update:
Si ca sa fie ciorba fierbinte, iaca varucul Ghita ASSOFT il fura pe Ciutacu de la Voiculescu!!!
Hahahahahaahahahaha!
Urmeaza Mirciulica Martalogu?
Hihihihihihihhihihihi!
Forta Base! Hai ca poti mai mult!

20 mar. 2013

Bravo Sabina!

de aici:http://roncea.ro/2013/03/20/20-martie-1990-romanul-mihaila-cofar-este-maltratat-cu-bestialitate-de-concetateni-maghiari-la-targu-mures-video-2013-eleva-sabina-elena-este-amenintata-cu-moartea-si-violentata-de-profesori-maghi/

16 mar. 2013

Cum au pus românii opinca pe Parlamentul de la Budapesta. Un Remember de Cristian Negrea



Opinca Romaneasca-pe-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
Astăzi, mai mult ca oricând, ar trebui să ne amintim și să le amintim și lor, că acolo unde acum câteva zile s-a arborat drapelul secuiesc, tot acolo a stat arborată și o opincă românească. Spre veșnică amintire a tuturor celor care încearcă să uite asta.
Acest episod, intrat deja în folclor (“Sus opincă, jos papuc / Eu până la Pesta mă duc” un cântec popular din acea perioadă), este unul real şi redau aici descrierea lui făcută de generalul Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei în timpul ocupaţiei româneşti a Ungariei, între august şi noiembrie 1919. A apărut iniţial în cartea sa “Huzarul negru”, 1926, şi a fost preluat în reeditarea cărţii generalului Gheorghe Mărdărescu (foto, pe terasa hotelului Ghelert din Budapesta), “Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, 1922, realizată de Editura Marist sub titlul “Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei – şi alte mărturii”, 2010.
19-Gen-Gheorghe-Mardarescu-la-Hotel-Ghellert-din-Budapesta-Armata-Romana-in-Ungaria-1919-Foto-Ziaristi-Online
…Şi-au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919.
Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Şeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi.
Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roşu-verde-alb.
Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut… Dându-şi capela pe ceafă şi scărpinîndu-se după ureche şi-a zis: “Să dau jos steagul unguresc şi să pun fanionul de la companie?… Asta ar şti şi madama de la popota domnilor ofiţeri s-o facă…”
“Dar am să chibzuiesc în aşa fel ca să rămână de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată…”
Zis şi făcut.
Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojiţele s-atîrne-n vânt. Şi aşa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui…
….
“Cine oare să fi făcut această tragică glumă? îmi zise tovarăşul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care îl cunoscusem în metropola maghiară; şi zicând, îmi arătă cu mâna priveliştea originală şi neaşteptată, care oprea în drum şi întorcea capetele şi altor trecători, ca fiind cel mai caracteristic şi ironic simbol al îngrozitoarei realităţi, al catastrofalei prăbuşiri a unui organism orgolios şi despotic, tocmai sub călcâiul acelui organism pe care ţinuse genunchiul de fier atît amar de vreme, pe care întotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui şi de care totuşi o viaţă-ntreagă s-a temut…
“Cine oare să fi dat vântului şi să fi ilustrat cu atîta măiestrie şi atît de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfîntului Ştefan?”, mai rosti domnul Ferency, cu privirea tristă, pierdută în văzduh, întrebînd parcă cerul unguresc, dezolant de senin în ziua aceea.
Apoi se întoarse cu privirea spre mine, şi deşi nu mai zicea nimic, am înţeles că ar vroi o lămurire.
Îmi era milă de el, căci era un om distins la simţire.
“Mă voi interesa, domnule doctor”, îi zisei cu o nuanţă de înduioşare şi, apropiindu-mă de santinelă, îi spusei să strige pe şeful gărzii.
“Este chiar acolea, domnule general”, îmi răspunse vânătorul mic şi îndesat, încordîndu-se şi făcând cu capul un gest despre cheiul Dunării.
- Cum îl cheamă?
- Don sergent Iordan.
- Dar tu ştii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc?
- Da, domnule general, chiar don sergent a dat ordin azi dimineaţă şi tot dânsul a şi executat ordinul… acum stă de un ceas acolo să vadă ce-o să zică lumea şi tot în cer se uită ca să îndemne şi pe alţii…
Mă-ntorc puţin spre stânga şi nu departe zăresc un sergent şi un căprar, care, fără să mă bage în seamă, gustau cu frenezie roadele isprăvii lor – ilustraţia magistrală a unui moment istoric.
Priveau când la trecătorii enervaţi şi sanchii, când la opinca impertinentă, şi pe feţele lor tuciurii şi asprite de viforul vremilor se lămurea cea mai desăvîrşită satisfacţie. Păreau nişte inspiraţi şi nişte draci geniali.
Întreaga oaste românească, întreaga naţie mi s-au părut că se oglindesc în aceşti doi zdrenţăroşi, sublimi chiar prin gradul de perfecţiune la care poate ajunge o zdreanţă…
De-aş fi fost singur! – O! i-aş fi privit ceasuri întregi fără să mă satur… Şi – poate, i-aş fi luat de gât şi i-aş fi sărutat!
Dar!… le-am făcut semn să se apropie şi, arătând domnului Ferency pe sergent, i-am zis încet, foarte încet:
“Acesta este glumeţul, care fără o intenţie răutăcioasă, desigur, şi cu toată naivitatea unui poznaş, te-a făcut poate să suferi…”
Şi domnul Ferency, scăldându-şi ochii între genele-i umede, mi-a replicat cu adâncă melancolie:
“Dacă din sufletul şi mintea unui simplu ţăran ca acesta s-a desprins o asemenea poznă, atunci nu mă mir că sunteţi aici…”
În după-amiaza aceleiaşi zile, m-am îndreptat din nou spre Palatul Parlamentului.
Mă simţeam dator faţă de Iordan; trebuia să-i dau ceea ce în faţa durerii domnului Ferency, nu i-am putut da.
L-am chemat – era nedespărţit de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat în gând şi cum a înfăptuit isprava lui.
L-am lăudat şi mi-am plimbat mâna mult pe faţa lui suptă şi radioasă şi i-am dat un pachet de ţigări regale.
Şi nu ştiu cum, m-am pomenit că iau de nas pe căprarul Bivolaru, care se tot apropia de mine şi pe care, cu cât îl priveam, cu atît mai mult punea stăpînire pe firea mea.
Era mic de statură, faţa îi era smeadă şi foarte pârlită de soare şi vânt; în fundul capului purta nişte ochi mici, căprui şi scăpărători. Avea dinţi mărunţi, albi şi frumoşi, şi peste buza arsă de frigurile ostenelilor abia mijea o mustaţă roşcovană – un vulpoi de Mehedinţi.
Purta capela pe sprânceană, iar în ce priveşte îmbrăcămintea părea înfăşurat cu totul într-un covor de petice, căruia expresia lui îi dădea ceva din prestanţa unor odăjdii de samurai japonez fanatic.
O crestătură adâncă îi stăpânea obrazul stâng şi alta mai lată se răsfăţa pe gât sub urechea dreaptă; mai în sus de mână, pe antebraţul stâng, se zărea o cicatrice respectabilă…
L-am întrebat unde a fost rănit. Mi-a răspuns cu nai-vitate şi scurt: “Peste tot, domnule general”. Şi desfăcând repede o moletieră, mi-a arătat o rană de schijă, abia vindecată, la pulpa dreaptă; apoi, descheind singurul nas-
ture pe care îl mai avea la veston, puse degetul pe o dâră de baionetă în lungul coastelor din dreapta care se vedea în întregime printre cele câteva şuviţe de pânză destrămată ce alcătuiau cămaşa lui Bivolaru. Şi era gata să-mi mai arate, dar l-am întrerupt: “Bine, bine… văd că eşti crestat ca un răboj; dar unde ai căpătat rănile? În ce lupte?…”
Şi iarăşi cântecul lui: “Peste tot, domnule general. În Carpaţi, la Răşinari, la Olt, la Siret, la Oituz şi chiar pe Tisa în aprilie, că eu, domnule general, am fost poate în patruzeci de atacuri mari şi, în adevăr, eu sunt răbojul isprăvilor regimentului nostru… pe mine sunt crestate toate de la 1916 încoace… şi nu mă las nici mort!…”
- Ei, şi acum îţi pare bine că făcurăm România Mare şi că faci de gardă, tu, căpraru Bivolaru de la Mehedinţi, tocmai aci la Budapesta?
Şi el, încordându-se şi privindu-mă soldăţeşte drept în lumina ochilor, îmi răspunse sfătos şi cu mândrie:
“E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitără că mai e şi o Vienă!…”
Acestui nebun în toate minţile, acestui prototip al zdrenţelor noastre glorioase de la 1917, care îşi da seama perfect până unde se poate întinde fiziceşte România Mare, nu-i intra totuşi în cap că numai pentru ce vedea s-a ostenit el şi atâţia au albit meleagurile cu oasele lor
El, Bivolaru, sinteza neamului său, elegant la simţire şi la gândire, fără să poată exprima, înţelegea totuşi numai una: “faima şi duhul românesc cît mai departe, şi peste România-Mare, România spirituală, România fără hotare”.
General Marcel Olteanu
“Huzarul Negru”, 1926
Bibliografie:
Gheorghe Mărdărescu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei – şi alte mărturii, Editura Marist, 2010
Ungaria in UE - au uitat sus opinca
de aici:
http://networkedblogs.com/Jk29y

13 mar. 2013

Statele Unite ale Europei pregatesc ceva?


In lumina ultimilor "miscari" secuiesti de la Tirgu Mures, pastorite indeaproape de "sfintia sa" Loti Tokes, iata ca apar si mugurii ( deocamdata doar declarativi! ) ... Citeste si baga bine la tartacuta! Iar voi astia, "ardelenii" care va treziti ca sunteti altfel decit restul ginditi-va indelung jocul cui il jucati dar mai ales, ce ar spune mosii si stramosii , aceia mai care au realizat Marea Unire!!!
Deci:
Jean-Claude Juncker: "Demonii războiului din Europa, nu au plecat, sunt doar adormiți"
Fostul șef al Eurogroup, Jean-Claude Juncker a avertizat cu privire la ”demonii adormiți ai războiului” din Europa si a comparat situația actuală cu anul de dinaintea izbucnirii primului Război Mondial, când toată lumea considera pacea drept un bun garantat, notează EUObserver.com. ”Pentru generația mea, moneda comună a însemnat politica de pace. Azi mă simt cumva întristat când văd că multe persoane din Europa se pierd în gândiri naționale meschine” a declarat premierul luxembrughez intr-un interviu pentru Der Spiegel publicat luni,11 martie. Acesta a criticat politicienii germani care au atacat Grecia atunci când  început criza și au lăsat ”răni adânci”. ”Am fost la fel de șocat când am văzut bannerele protestanților în Atena, reprezentând-o pe cancelarul german Merkel într-o uniformă germană. Campania electorală italiană a fost, de asemenea, extrem de ostilă împotriva Germaniei și, prin urmare, anti-europeană.” ”Aceia care cred că problema unui război nu mai poate fi ridicată vreodată în Europa, s-ar putea să se înșele. Demonii nu sunt plecați de tot, sunt doar adormiți, după cum au demonstrat războaiele din Bosnia și Kosovo. Sunt uimit de cât de asemănătoare este situația actuală din Europa, cu cea de acum 100 de ani” a spus Juncker, referindu-se la anul 1913, înainte de izbucnirea primului Război Mondial.
de aici: http://www.caleaeuropeana.ro/securitatejean-claude-juncker-demonii-razboiului-din-europa-nu-au-plecat-sunt-doar-adormiti/
Cine este Jean-Claude Juncker? Jean-Claude Juncker (n. la 9 dec. 1954) este un politician luxemburghez, prim-ministru al Luxemburgului din 20 ian. 1995. În cadrul UE este președintele Euro-Grupului, o reuniune a miniștrilor de finanțe din statele care au adoptat moneda Euro (€). Juncker a fost și ministru de finanțe luxemburghez între 1989 - 1995. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Claude_Juncker

12 mar. 2013

Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus Papam!



"Domnul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, a transmis joi, 7 martie, o scrisoare adresata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, prin care solicita, in temeiul Art.88 si Art.65 din Constitutie sa se adreseze, in data de 12 martie, plenului reunit cu privire la probleme actuale de politica europeana", a declarat Bogdan Oprea, purtatorul de cuvant al sefului statului.
Hasotti: Grupul PNL nu va participa la mesajul lui Basescu, avem dreptul la independenta in USL.

Premierul Victor Ponta a declarat ca asteapta ca presedintele Basescu sa prezinte, marti, in Parlament adevarul despre discutiile din Consiliul JAI privind aderarea Romaniei la Schengen.
"Domnia sa, ca si mine, dupa sedinta JAI am avut acces, prin natura functiilor, la ce s-a intamplat exact acolo, avem din interior toate discutiile, si ma astept ca presedintele Basescu sa spuna adevarul despre ce a fost la JAI. In Consliul JAI a fost Germania impotriva, si au fost doua tari, Olanda si Finlanda, care au spus sa se mai discute in decembrie. in schimb, au fost 13 tari, si toate celelalte dupa aceea, care au luat cuvantul si au spus ca este incorect ce i se intampla Romaniei, ca nu e normal sa se foloseasca de Romania si Bulgaria pentru probleme interne", a spus Ponta, conform Mediafax, care citeaza Antena 3.
De fapt, ce s-a intimplat acolo Preafericitule???

8 mar. 2013

Iată cum SEXUL ne rezolvă unele probleme…( apropo de 8 Martie)


Nu eu, Doamne ferește, dar aflat uneori în compania altor prieteni și vedeam câte o duduie plină de ifose sau nervi, aceștia,(nu eu) spuneau : Asta e cam nefutută…:) . Atunci nu înțelegeam ce legătură are activitatea sexuală cu felul în care ne comportăm în societate. Întâmplător, sau nu…acum am aflat.
Se spune că în corpul uman există mai mulți centrii energetici, printre aceștia numărându-se și centrul sexual. După o vârstă acesta produce constant un anumit tip de energie necesară activități specifice lui. Dacă energia astfel obținută nu este consumată prin tradiționalul act sexual, ea nu se pierde ci migrează către alți centrii în încercarea de a se manifesta prin aceștia. O persoană conștientă de acest lucru, o va dirija voluntar către alți centrii de care acesta se folosește cu precădere. De exmplu un artist poate da naștere unor opere extraordinare aflat sub imboldul energiei sexuale nemanifestate normal,(adică un alt nefutut). Mi se spune uneori și mie că scriu cam bine…asta mă cam pune pe gânduri…
De aceea persoanele mereu irascibile pot fi astfel datorită unei insuficiente cantități sau calități a activității sexuale,(adică alți nefutuți).
Dragi bărbați. Printați acest articol drept dovadă incontestabilă, iar atunci când observați o femeie nervoasă, arătați-i acest articol pentru edificare, iar dacă femeia este și frumoasă, fiți gentlemeni și oferiți-vă ajutorul. Merită…!
Mihai Petrea
de aici: http://onlinecurs.ro/wordpress/?p=16

4 mar. 2013

Banc si zdranc!

" Un cuplu traind de 23 de ani impreuna... de fiecare data cand faceau sex barbatul zicea sa stinga becul...plictisita atatia ani facand amor in obscuritate, femeia decide sa schimbe ceva in viata sexuala... si intr-o seara in plin moment frenetic aprinde becul, se uita un pic mai jos si vede in mainile barbatului sau un vibrator, atat de fin si natural ca parea real...- Aaa fiu de curva ce esti, impotentule, m-ai mintit atatia ani? La care barbatul foarte calm zice: - Hai sa vorbim calm, eu iti explic ce e cu jucaria, dar tu sa-mi explici copiii..."
De 23 de ani ne tot vorbiti de: " interesul national ", "criterii de integrare ", tot felul de "strategii" economice, mai multe tipuri de doctrine "euroatlantice", etc, etc...Bai impotentilor, de ce nu intram in spatiul "SPENGHEN" ? De ce Baselule? De ce Macovoaico? De ce C"retin" Preda? De ce ochelaristule Ponta? De ce bai Cacaraule? IMPOTENTILOR! Consumatorilor de urina!


ps. Sebi, sa-mi bag pula-n pozele tale! este ultima data cind le mai postez! Punct!







Arhivă blog